Clatite Low-Carb Keto Hipocalorice

Am incercat o sumedenie de retete de clatite low carb, dar cea mai recenta mi-a picat cu tronc. Bineinteles, nu am inventat eu roata la caruta; m-am inspirat de pe blogul lui Liz.

Cred ca entuziasmul pentru reteta asta e dat de simplitatea si de putinele ingrediente necesare. Trebuie sa precizez ca fiind prima data cand le-am incercat, cantitatile ingredientelor au fost destul de reduse. Deci, daca incerci reteta si vrei un volum mai mare, fa o simpla extrapolare la fiecare cantitate.

Corpii Cetonici in Dieta Ketogenica la Persoanele Sanatoase

Persoanele sanatoase care urmeaza o dieta ketogenica, din diferite motive, vor dori sa-si stie nivelul corpilor cetonici din organism, deoarece acesti corpi cetonici impreuna cu acizii grasi, dupa o perioada de adaptare la dieta, preiau o buna parte din metabolismul energetic, atat la nivel periferic cat si la nivel cerebral.

In schimb, intr-o dieta non-ketogenica, metabolismul energetic este alimentat in principal de carbohidrati.

Formarea de corpi cetonici are loc, cu precadere, in mitocondriile celulelor hepatice, prin procesul de cetogeneza iar substratul metabolic de baza il constituie grasimile. In mod simplificat, la persoanele sanatoase asta se intampla pe un fond hipoglicemic.

Pe scurt, procesul de beta-oxidare (a grasimilor) duce la formarea de molecule de Acetil-CoA. Printr-o serie de reactii chimice care pornesc de la condensarea a 2 molecule de Acetil-CoA, se formeaza acetoacetatul (AcAc) – un corp cetonic.

In functie de necesarul metabolismului energetic pentru corpi cetonici, AcAc poate fi redus in mod reversibil in acid beta-hidroxibutiric (BOHB) care intra in circulatie si e transportat la celule si tesuturi pentru a satisface parte din metabolismul energetic – unde va fi convertit inapoi in AcAc, care va fi activat si va duce la formarea de 2 Acetil-CoA (ajungem de unde am pornit…).

Acesti Acetil-CoA vor putea apoi intra in Ciclul Krebs (sau Ciclul TCA sau Ciclul Acidului Citric) pentru producerea de energie (ATP – adenozin-trifosfat).

Deci, pana acum am vorbit despre 2 corpi cetonici: acetoacetat si acidul beta-hidroxibutiric.

Al treilea corp cetonic este acetona. Revenind la pasul unde s-a creat AcAc, acesta, in anumite situatii, poate sa nu fie redus la BOHB, ci decarboxilat (ne-enzimatic) in acetona si eliminat din corpi prin respiratie.

Se poate vedea asta in imaginea de mai sus, dar si intr-un video explicativ care l-am creat mai demult.

Preluarea majoritara a metabolismului energetic de catre corpii cetonici la persoanele sanatoase este un raspuns fiziologic normal atunci cand carbohidratii din alimentatie sunt redusi drastic dar si atunci cand se posteste (nu se mananca nimic si se consuma doar apa).

La persoanele care sufera de diabet si alte boli metabolice prezenta corpilor cetonici poate semnala probleme, in special atunci cand concentratia lor creste foarte mult astfel inca nu exista mecanisme fiziologice functionale care sa ‘tamponeze’/’tempereze’ situatia.

Poate cel mai concret caz este cetoacidoza diabetica (diabetic keto-acidosis) la persoanele care sufera de diabet tip 1, in care corpul nu poate produce insulina care sa tempereze efectul cresterii concentratie de corpi cetonici.

Asadar, starea de cetoza (indusa prin alimentatie si/sau post) nu trebuie confundata cu cetoacidoza diabetica. La persoanele sanatoase, concentratia corpilor cetonici in starea de cetoza aproape niciodata nu creste peste o anumita valoare datorita secretie de insulina si a altor mecanisme fiziologice. Intr-un fel, aceasta situatie poate fi privita prin spectrul homeostazei acido-bazice din sange.

Scopului postarii nu este de a vorbi despre corpii cetonici in patologie, ci de a-mi exprima o parere care reiese din studiu personal si din practicarea dietei ketogenice.

Pentru vorbitorii de limba engleza, pagina de Wikipedia pentru ketosis prezinta destul de clar mecanismele cetozei nutritionale, dar si starea de cetoacidoza diabetica si alte stari patologice asociate. Mai important, lista de resurse de pe aceasta pagina e impresionanta si merita studiata.

In postari viitoare o sa scriu si despre cum masor corpii cetonici prin 2 metode bine cunoscute…


Studiu aprofundat:

  1. Acute nutritional ketosis: implications for exercise performance and metabolism

Imagine:

  1. By Sav vas [CC0], via Wikimedia Commons

Get on my list of friends
More about my book Stress and Adaptation
More about my book Persistent Fat Loss
More about my book Ketone Power
More about my book Periodic Fasting

Ce Mananci pe Keto

Poate prima intrebare a unei persoane care vrea sa se apuce de orice dieta este: “Ce pot sa/sa nu mananc pe dieta asta?”; intrebare valabila si in ceea ce priveste dieta ketogenica.

Pornind de la rationamentul ca dieta keto este o dieta care promoveaza starea de cetoza (ketosis), o stare fiziologica dependenta de un consum redus de carbohidrati, este destul de usor sa-ti dai seama cam ce anume poti sa mananci: alimente cu continut redus de carbohidrati.

De mentionat este faptul ca grasimile alimentare nu au impact negativ asupra starii de cetoza; si nici proteinele consumate in moderatie.

Majoritatea celor care urmeaza o dieta ketogenica nu vor consuma alimente precum: paine, paste, cartofi, orez, fasole alba, dulciuri, o mare parte din fructe, si alte produse similare sau derivate.

Cum Intri in Starea de Cetoza (Ketosis) pe Dieta Keto

Dieta keto, dupa cum am spus in articolul precedent, este caracterizata de starea de cetoza (in engleza: ketosis).

Mai simplu spus, starea de cetoza este stare fiziologica in care o mare parte din celulele corpului isi deriva principala sursa de energie din grasimi si din produsi metabolici derivati din grasimi, cum ar fi corpii cetonici.

Celulele care nu pot face asta (globulele rosii, astrocitele, etc) si sunt dependente de glucoza isi vor satisface metabolismul energetic, in mare parte, cu ajutorul procesului de gluconeogeneza (producerea de glucoza din diferiti compusi metabolici – aminoacizi, glicerol, acetona, etc).

Aspecte ale Starii de Cetoza

O Scurta Introducere in Dieta Ketogenica

Ca sa nu ne incurcam prea tare in stiinta, o sa incerc sa simplific pe cat de mult posibil – sa fiu pe intelesul tuturor.

Mancarea este compusa din macronutrienti si micronutrienti. Cele 3 mari categorii de macronutrienti sunt carbohidratii (glucidele/zaharurile), proteinele si lipidele (grasimile). Micronutrientii consta in vitamine, minerale si ale elemente.

Pentru energie, celulele corpului (in mare) isi extrag energia din carbohidrati si/sau din lipide. In anumite cazuri, proteinele contribuie la metabolismul energetic prin procesul de gluconeogeneza si nu numai. Dar asta nu ne intereseaza acum…

wordpress themes